Stresul – un rău necesar?
Simtim cu totii tot mai frecvent efectele stresului in vietile noastre. Conform studiului condus de Dr. Herbert Benson (un pionier in abordarea medicala de tip minte-corp), la Institutul medical Benson-Henry din SUA, 80% dintre consultatiile medicale sunt legate de stres. Concluzia logica ar fi, asadar, ca stresul este rau. Si nu am fi departe de adevar.
Stresul declanseaza automat in corp o reactie de tip «lupta sau fugi», corpul pregatindu-se astfel pentru a face fata situatiei respective. Cum se pregateste? Glandele suprarenale elibireaza adrenalina si cortizol, bataile inimii se accelereaza, presiunea arteriala creste. Sistemul digestiv isi incetineste functiile, marind astfel riscul de a lua in greutate in ciuda unei diete sanatoase; de asemenea, sistemul imunitar nu va mai avea ca preocupare principala apararea impotriva bolilor, lansandu-ne astfel vulnerabili.
Acesea sunt doar cateva din reactiile corpului care apar in perioade de stres, independent de natura situatiei care a generat stresul (un eveniment neplacut, cum ar fi o pierdere sau un eveniment fericit, cum ar fi o nunta).
Graficul alaturat arata insa ca un nivel de stimulare scazut genereaza o performanta, de asemenea, foarte scazuta.
Ti s-a intamplat sa intri int-un restaurant in care sa fie foarte putini clienti, desi era ora de varf? Probabil te-a intampinat un chelner ce parea usor deranjat de prezenta ta. Atitudinea pare, desigur, lipsita de sens – daca nu are multi clienti, inseamna ca ar trebui, cu atat mai mult, sa faca un un efort sa ii multumeasca pe cei pe care ii are. Si in plus, nu ar avea niciun motiv sa fie obosit. Doar ca… si lipsa sistematica de activitate poate consuma energie, plictisi si chiar obosi.
Asadar, o anumita cantitate de stres este necesara.
Avem nevoie de provocari, de termene limita, de situatii noi si complexe pentru a ne impulsiona, pentru a ne stimula creativitatea si pentru a ne tine antrenati. Daca ai luat deja in mana un instrument muzical cu corzi, atunci stii ca este necesara o anumite tensiune in corzi pentru ca sunetul sa fie corect si armonios.
Prea multa presiune insa poate influenta de asemenea negativ performanta. Revenind la exemplul cu instrumentul muzical, prea multa tensiune in corzi poate cauza ruperea lor.
In cazul nostru, «prea multa presiune» poate insemna influenta aceluiasi stimul pe o perioada mai lunga de timp (de exemplu teama continua de pierdere a locului de munca) sau prezenta mai multor stimuli deodata (doua sau mai multe termene limita suprapuse, conflicte in echipa, neclaritatea obiectivelor etc). In acest caz, efectul este de supraincarcare, de mult temutul burn-out.
Si atunci, cat stres este benefic?
Raspunsul la aceasta intrebare este unic pentru fiecare dintre noi. Suntem sensibili la stimuli diferiti, traim momentele in mod diferit, ne manifestam in mod diferit. Sunt insa cateva aspecte care ne pot ghida in a raspunde la intrebarea: cat stres imi este benefic?
Esti categoric prea relaxat daca: esti plictisit in mod frecvent, simti ca folosesti prea putin din potentialul si capacitatile tale, esti lipsit de motivatie. Daca te simti bine, te bucuri atat de activitatea ta cat si de timpul liber, te simti motivat si relaxat in acelasi timp, ai performante bune, atunci probabil nivelul de stres este adecvat pentru tine in aceasta perioada. Esti supus la prea mult stres daca: te simti supraincarcat si faci tot mai multe greseli (chiar si in aspecte pe care le stapanesti), te simti depasit de situatie, performanta ta este ori fluctuanta ori in continua scadere, te imbolnavesti tot mai des.
Secretul este, asadar, in a invata sa recunoastem din timp simptomele epuizarii.
Stim deja ca este mult mai eficient sa prevenim decat sa tratam. Stresul nu reprezinta o exceptie – cu cat identificam mai repede simptomele cu atat va fi mai simplu sa ne concentram asupra unor strategii concrete si eficiente de gestionare.
Semnalele de alarma pot fi de ordin fizic (de exemplu dureri repetate de cap, stomac sau spate, tensiune musculara, palpitatii, tulburari de somn etc); de natura emotionala (teama constanta de esec, neliniste, iritabilitate etc); de natura cognitiva (dificultati de concentrare, ganduri repetitive, senzatia de minte care nu tace niciodata etc); sau de natura comportamentala (renuntatarea la relatii personale, diverse adictii – unele aparent inofensive cum ar fi cititul mult, sau vizionarea excesiva a filmelor, comportamentul agresiv etc).
Poti manifesta doar unul sau mai multe dintre aceste simptome, sau poate chiar pe toate. Doar tu stii ce simti, care este «normalitatea» ta, ce reprezinta prea putin sau prea mult pentru tine.
Ce este cert este ca a fi mereu (pre)ocupat nu este neaparat o virtute, este insa o alegere. De asemenea este o alegere sa fii in conctact cu tine, sa iti asculti corpul, sa iti analizezi comportamentul si trairile si sa decizi sa actionezi intr-o maniera benefica pentru tine. Este posibil sa atingi si sa mentii echilibrul intre presiune si performanta, intre cerinte si resurse, intre efort si bucurie. Este o alegere. Alegerea ta!
Autor: Catalina Mariuta – coach & master trainer persolog®
Sursa: Modelul de Stres persolog – Manualul Facilitatorului, Renate Wittman, persolog GmbH
Următorii pași:
1. Vrei să gestionezi mai bine stresul în viața ta? Completează Profilul de Stres persolog, instrument de evaluare care previne burn-out-ul și contribuie la well-being și la eficiența în muncă! După finalizarea chestionarului obții raportul tău de evaluare cu strategii personalizate – detalii aici!
2. Ești trainer, coach sau specialist HR? Te-ar interesa să obții licența pentru utilizarea Profilului de Stres și să obții un program de evalure și training în Stress-Management, pe care îl poți susține clienților/angajaților tăi? Află detalii despre următorul training de Certificare în Modelul de Stres persolog.
